Istoric

Brașovul este atestat într-un document din anii 1235-1241 sub numele de Corona. Preocupări în domeniul educațional au existat de timpuriu. Astfel, există dovezi despre adoptarea scrierii chirilice și a limbii slavone, apoi a limbii latine în feudalismul timpuriu, iar la începutul sec. al XIV- lea există dovezi de utilizare a limbii române în școli. Scrisoarea papală de indulgență emisă în 15 decembrie 1399 de către Bonifacio al IX-lea ne dovedește existența unei obști românești ortodoxe, capabile să reziste în fața presiunilor de catolicizare.

Acest document confirmă existenta unei școli în Șcheii Brașovului cu un secol înainte de prima sa atestare documentară în anul 1495. Începând cu sec. al XVIII-lea, în Transilvania au fost fondate noi școli românești, laice și confesionale, la Blaj, Brașov, Sibiu, Făgăraș, Arad. Unul dintre cele mai importante centre era Brașovul. Viata culturala a Brașovului și în special învățământul cunosc o dezvoltare deosebită în sec. al XIX -lea.

N. Albu în "Istoria școlilor românești din Transilvania între 1800 şi 1867" arată că "În 1834, reprezentanții capelei române ("Sf. Adormire") din Tg. Grîului angajară ca dascăl la școala ce o deschiseseră pe lîngă biserica lor pe Chir Anton Stamatopulos - autor mai târziu al unui dicționar greco-român tipărit la București - cu frumoasa plată de 1000 fl., pe care ei neputînd-o plăti, cerură sprijinul românilor din împrejurimile Brașovului și al celor din Țara Românească: "să ajute cu cît vor putea noua școală națională înființată spre fericirea pruncilor noștri și spre podoaba neamului."
Această primă formă a învățământului comercial constituia un imperativ al vremii. În urma preocupărilor lui George Barițiu ia ființă în cadrul "Școlii naționale a Capelei românești din Cetatea Brașovului" clasa pregătitoare pentru comerț.Cunoștintele au fost predate de Emanoil Ion Nichifor, autorul "Pravilei comerciale", considerată prima carte de contabilitate. Această școală a fost frecventată de tineri în vârstă de 15-18 ani din împrejurimile Brașovului, având în același timp și elevi din ținuturile românești de peste munți. Cu toate greutățile timpului, George Barițiu a adunat până în anul 1845, cât a funcționat la Școala Națională Comercială, multe generații de tineri, cărora le insuflă dragostea pentru limbă și pentru neam.
În 1850 începe să funcționeze la Brașov, în urma preocupărilor "Eforiei scolastice", din care făceau parte Ion Popescu, George Barițiu, Ion Juga, Iacob Mureșianu, Ion Pantazi, Nicolaie Dima și Iosif Barac, primele clase ale gimnaziului inferior, pentru care se primește aprobarea oficială odată cu anul școlar 1853-1854. Paralel cu aceste inițiative, negustorimea din Brașov se preocupa tot mai mult pentru pregătirea tinerilor în activitatea comercială, înființându-se astfel, în 1857, un curs seral cu denumirea "Curs de seară pe seama ucenicilor și a calfelor de la prăvălii"; finanțat de către comercianții români din Brașov.
În anul 1865, cursurile au fost suprimate, în urma unui ordin ministerial din Budapesta. Aceste cursuri serale se țineau de patru ori pe săptămână, între orele 18-19. Neputând ține pasul cu exigențele comerțului brașovean, la acel moment se simțea nevoia înființării unor cursuri superioare de comerț. Această cerere s-a realizat în vara anului 1869, când s-au înființat pe lângă școlile centrale românești o școală reală și una comercială. La 19 iulie 1869, se publică în "Gazeta Transilvaniei", "Telegraful" și "Trompeta Carpaților" deschiderea acestor doua școli, organizate după cele mai bune modele de școli existente în acea perioadă. Conducerea Școlii a fost încredințată profesorului doctor Ion Meșotă. Planurile de învățământ au fost întocmite de George Barițiu, iar disciplinele economice au fost predate de Nicolae Gheorghe Orghidan. Treptat, școala a fost încadrată cu numărul corespunzător de profesori pe bază de concurs, dintre care s-a remarcat în mod deosebit Andrei Bârseanu.
În anii viitori se deschid și clasele următoare, ajungându-se în anul școlar 1871 la ciclul superior complet al Școlii Comerciale. În 1884 intervine împărțirea școlii în cursul inferior, cu trei clase pentru ucenicii de prăvălii și cursul superior la care se primeau absolvenții a patru clase gimnaziale. În anul 1896 s-a hotarât separarea școlii comerciale de la gimnaziu și de la școala reală. Pe măsura dezvoltării vieții economice românești a crescut și numărul elevilor, care, la sfârșitul secolului, se ridica la aproape o sută. Aceasta a fost singura scoală superioară comercială din Transilvania si Banat si a fost frecventata in perioada 1868-1913 de 252 elevi.
Creșterea puterii economice a României, după Primul Război Mondial, a impus necesitatea dezvoltării învățământului comercial de toate gradele. Dacă până la Primul Război Mondial, în Transilvania exista doar Școala Comercialăde la Brașov, la sfârșitul anului 1928, numărul școlilor superioare de comerș pe întreaga țară s-a ridicat la 54. La 1 septembrie 1918 a apărut "Școala Superioară de Comerț a Statului". În anul Școlar 1921-1922 "Școala Superioară de Comerș" se reorganizează după modelul școlilor similare contemporane, transformându-se în școala comercială de patru ani, având clase paralele de băieți și fete.
La 1 ianuarie 1922 i se atribuie denumirea "Școala Superioară de Comerţ Andrei Bârseanu" ca un omagiu adus eruditului și distinsului profesor Andrei Bârseanu, care timp de trei decenii a servit școala cu credință și devotament.
În 1936 școala se transformă în Liceu Comercial cu durata de opt ani (4 ani curs inferior, 4 ani curs superior). Între 1940-1950 la Brașov funcționează "Academia Comercială" refugiată de la Cluj în urma Dictatului de la Viena, care va influența învățământul liceal comercial brașovean. În urma reformei învățământului din 1948, la Brașov au luat ființă cinci școli tehnice de administrație economică, trei cu limba de predare româna, una cu predare în maghiară și una cu predare în limba germană. În anul 1950 are loc unificarea Școlii Tehnice de administrație economică de băieți cu aceea de predare în limba germană, sub denumirea de "Școala medie tehnică-financiară". Între 1954-1958 activitatea școlii încetează. În anul 1958 se înființează "Școala Tehnică Financiară" cu durata de 2 ani, pentru absolvenții liceelor teoretice (actualul sediu din strada Lungă). În 1966 iau ființă "Liceul Economic nr.1" și "Liceul Economic nr. 2". În 1973 se înființează "Liceul de Alimentație Publică". La 1 septembrie 1982 se unesc cele doua licee economice (cel din strada Lungă și cel din strada Petofi Sandor - sub Tâmpa) sub denumirea de "Liceul Economic" Brasov.
La 1 septembrie 1997, pentru înaltul profesionalism al cadrelor didactice și rezultatele foarte bune ale elevilor, "Liceul Economic Brașov" a obținut denumirea de "Colegiul Național Economic Andrei Bârseanu". În 2011, Colegiul Național Economic "Andrei Bârseanu" preia prin absorbție Grupul Școlar de Turism și Alimentație, sub denumirea Colegiul Național Economic "Andrei Bârseanu", desfășurându-și activitatea în două sedii: Str. Lungă nr. 198 și str. Școlii nr. 11.

Conducerea şcolii de-a lungul vremii

    • Andrei Bârseanu  (1858-1922) - "Dirigent" al Școlii Superioare din Brașov în perioada 1891-1893, vicepreședinte al Academiei Române, autor al versurilor imnului "Pe-al nostru steag e scris unire"
    • Prof. Ion Socaciu (1893-1896) - Drept, Economie politică
    • Prof. Arsene Vlaicu (1896-1919) - Știinte comerciale, Chimie-merceologie
    • Prof. Ion Pricu (1919-1938) - Contabilitate, Corespondență comercială
    • Prof. Dragoş Navrea (1938-1947) - Contabilitate
    • Prof. Ion Bota (1947-1948) - Limba franceză
    • Prof. Florin Pană (1948-1950) - Organizare-planificare
    • Prof. Vasile Iosif (1950-1954) - Contabilitate
    • Prof. Stelian Medianu (1958-1962) - Contabilitate
    • Prof. Ion Chera (1962-1963) - Economie politică
    • Prof. Nicolae Novac (1962-1963, director adjunct) - Contabilitate
    • Prof. Dumitru Băluşescu (1963-1980, Lic. Ec. Nr. 2) - Economie politică, Organizare
    • Prof. Melania Dărmănescu (1963-1980, director adjunct) - Drept, Economie politică
    • Prof. Doina Moroianu (1963-1980, director adjunct) - Statistică
    • Prof. Alexandrina Elekes (1966-1969, Lic. Ec. Nr. 1) - Economie politică
    • Prof. George Albu (1969-1972, Lic. Ec. Nr. 1) - Contabilitate
    • Prof. Idifta Busuioc (1969-1972, director adjunct) - Matematică
    • Prof. Gheorghe Haşeganu (1963-1972, Lic. Ec. Nr. 2) - Matematică
    • Prof. Traian Todor (1963-1972, Lic. Ec. Nr. 2) - Economie
    • Prof. Nicolae Novac (1972-1982) - Contabilitate
    • Prof. Mariana Cocoş (1972-1982, director adjunct) - Limba și literatura română
    • Prof. Cordelia Opincă (1973-1982) - Merceologie
    • Prof. Werner Kuchar (1973-1982, director adjunct) - Organizare
    • Prof. Gheorghe Itu (1982-1997) - Merceologie
    • Prof. Doina Palici (1982-1997, director adjunct) - Biologie
    • Prof. Rodica Chelaru (1982-1997, director adjunct) - Limba franceză
    • Prof. Eugen Gladcă (1982-1997, director adjunct) - Fizică
    • Prof. Marioara Popa (1997-2006) - Comerț
    • Prof. Nicolae Stoian (1997-2006, director adjunct) - Geografie
    • Prof. Nicolae Stoian (2006-2016) - Geografie
    • Prof. Claudia Petcu (2006-2016, director adjunct) - Marketing
  • Prof. Claudia Petcu (2016-) - Economic-administrativ
  • Prof. Vasile Macovei (2016 - , director adjunct) - Informatică